De ce se comportă săracii precum bogații, atunci când fac cumpărături? Și invers, de ce, de multe ori auzim de bogați care se comportă aidoma unor săraci când fac cumpărături?

Miliardarii lumii – viziunea lor asupra acumulării bogăției.

Poate ați auzit de fondatorul IKEA, Ingvar Kamprad, miliardarul care a decedat, recent, și se spunea despre el, că făcea economii la toate lucrurile mărunte. Cumpăra haine second-hand, conducea un Volvo vechi, mergea cu metroul. Și multe alte economii. Cu toate că averea îi este estimată la 65 miliarde de euro.

De exemplu, Warren Buffett, un alt cunoscut miliardar, locuiește și acum în casa cu cinci dormitoare din Omaha, pe care a achiziționat-o în anul 1957 pentru 31.500 de dolari. Acesta nu deține produse de lux precum avion particular sau iaht, considerându-le ”o durere de cap în plus”.

Jim Walton, unul dintre proprietarii lanțului de magazine Wal-Mart, conduce și acum un pick-up vechi de 15 ani. Alți miliardari, printre care John Caudwell, David Cheriton sau Chuck Feeney, preferă mersul pe jos, cu bicicleta sau chiar transportul în comun atunci când au treabă în oraș.

Și multe alte exemple, prin care miliardarii lumii se comportă ca niște săraci. Oare nu au bani, sunt zgârciți sau avari? Nouă, oamenilor de rând ni se pare adevărate dovezi de zgârcenie și de multe ori ne întrebăm de unde există această discrepanță evidentă dintre averea acumulată și încăpățânarea lor de a mai economisi câțiva bănuți.

Dar oare este așa?

De ce se comportă săracii precum bogații?

Sau mai bine zis precum am avea în conturi milioane. Imaginează-ți următoarea situație:

Ai de cumpărat o jachetă cu 125 euro și un calculator de buzunar cu 15 euro. Vânzătorul îți spune, din amabilitate, că într-o altă filială calculatorul este la ofertă la un preț de doar 10 euro. Până acolo trebuie să mergi 20 minute. Ai fi dispus să mergi?

Conform experimentului făcut, 70% au mers.

Să vedem altă situație.

Jacheta costă 15 euro și calculatorul 125 euro, iar la cealaltă filială, calculatorul este în ofertă la prețul, de doar 120 euro. Te-ai deplasa?

Conform experimentului doar 30% ar mai face deplasare. De ce? Reducerea este aceeași, timpul parcurs este același, câștigul tău în ambele situații este la fel, de 5 euro.

Totuși ce s-a modificat? S-a modificat cadrul de referință, majoritatea dintre noi, ne spunem că dacă tot cheltuim 125 euro pe calculator, cei 5 euro nu prea mai contează așa mult. De ce se comportă săracii precum bogații, de ce aruncă cu bani pe lucruri inutile, în mod special când știu exact de sumele de care dispun și că veniturile lor sunt limitate? Să vedem de unde vine această atitudine.

Unde merge mia, merge și suta sau picătură cu picătură se găurește stânca mare.

Știi cum se numește această atitudine? Unde merge mia merge și suta? Cu cât cheltuim mai mult pe un produs cu atât suntem dispuși să mai plătim și alți bani în plus, pe accesorii pentru produsul respectiv. Sau dacă mergem la cumpărături și avem coșul plin, estimăm că avem cumpărături în valoare de 1000 de lei, nu mai contează dacă spre final mai punem câteva produse în valoare de 100 lei. Însă dacă cumperi de 100 lei ai mai vrea să adaugi în coș nimicuri de 100 lei. Presupun că nu!

Totul este relativ, cu cât facem cumpărături mai scumpe cu atât suntem dispuși să cheltuim mai mult, pentru că ni se va părea că suma cheltuită în plus este un nimic față de suma de referință.

Acest mod de cumpărături ne arată una din găurile unde dispar zilnic banii munciți cu atâta efort. Un adevărat distrugător al bugetului familial. Picătură cu picătură, sau ban cu ban ne găurește zilnic bugetul nostru.

Știi cum merge efect al relativismului: plătești pe camera de hotel 400 lei, ce mai contează o doză de cola de 10 lei de la minibar, care, poate, costă la magazinul din colț doar 2 lei, sau ne-am luat un TV de 2500 lei, ce mai contează dacă luăm pe lângă acesta un accesoriu precum căști sau boxe externe. Sunt lucruri mici ca valoare pe lângă ce am cumpărat, dar și acestea se însumează și astfel ne trezim cu bani pierduți și bugete distruse.

Cum scăpăm de acest efect al relativismului în funcție de cumpărătura de referință?

Ar trebui de fiecare dată, când cumperi produse scumpe, tot ce îți oferă pe lângă produsul de bază să refuzi inițial. Ia-ți 2-3 zile de gândire să vezi dacă mai dorești produsul respectiv. Dar să vezi, în principal, dacă acum acea sumă mică acum nu ți se pare că o cheltui inutil. De exemplu îți cumperi un laptop de 3000 lei. Nu mai contează dacă mai dai în plus 150 lei pe o geantă laptop, de exemplu. Așteaptă 2-3 zile ca acei 150 lei, cât face geanta, să nu mai aibă ca punct de referință laptopul. Vei fi surprins să observi că de multe ori nu vei mai achiziționa accesoriu respectiv, indiferent că vorbim de geanta laptop, sau oricare alt produs.

De ce bogații se comportă ca săracii când este vorba de finanțele lor?

de ce se comportă săracii precum bogații

În primul rând ei nu cad pradă acestei iluzii, în care picăm noi, cei mai puțin bogați. Pentru ei un leu este un leu, indiferent că au cheltuit 100 lei, 1000 lei sau mai mult. Bogații decid să cumpere orice produs dacă, în urma acestei acțiuni, au obținut o creștere a averii sau are utilitate. Bogații nu se lasă influențați de stimuli de moment, ei se concentrează asupra întregului. Bogații ajung la asemenea averi deoarece sunt atenți la toate sumele, și dau uitării milioanele pe care le au. În concluzie nu au punct de referință. Nu se agață de miliardele lor pentru a-și face toate plăcerile. Ei gândesc doar dacă produsul respectiv îi ajută cu ceva sau dacă cu ajutorul lui își vor putea mări averea. Atât!

Pe noi cine ne oprește?

Ideile sunt luate din cartea Banii nu gândesc – Hanno Beck.

Dacă dorești să afli mai multe de ce se comportă săracii precum bogații, cum suntem influențați de emoții, cum mintea noastră percepe anumite lucruri legate de bani te sfătuiesc să citești Banii nu gândesc – Hanno BeckO carte din care vei învăța o altă educație financiară, cea de la nivel psihologic, emoțional și comportamental. Vei evita capcanele din mintea ta în privința părerii asupra banilor și în final vei fi mai lucid cu propriul buzunar.

 

ABONEAZĂ-TE LA BLOG
I agree to have my personal information transfered to MailChimp ( more information )
Educația financiară e blogul unde vei învăța cum să îți gestionezi banii tăi, să îi cheltui mai responsabil și în final să te ducă la abundență financiară.
We hate spam. Your email address will not be sold or shared with anyone else.
https://educatiafinanciara.ro/wp-content/uploads/2018/02/money-2159310_1920-1024x768.jpghttps://educatiafinanciara.ro/wp-content/uploads/2018/02/money-2159310_1920-150x150.jpgEducatia financiarăArticoleeconomisire,îmbogățireDe ce se comportă săracii precum bogații, atunci când fac cumpărături? Și invers, de ce, de multe ori auzim de bogați care se comportă aidoma unor săraci când fac cumpărături? Miliardarii lumii - viziunea lor asupra acumulării bogăției. Poate ați auzit de fondatorul IKEA, Ingvar Kamprad, miliardarul care a decedat, recent,...De la datorii la o viață prosperă!